Să fim realiști pentru o secundă în legătură cu această existență bizară. Pe de o parte, îi avem pe cei bogați, elita care deține totul. Ei au ziduri suficient de groase pentru a-i separa de societate, au tehnologie și plătesc armate de oameni pentru a-i proteja de orice faptă rea. Ei pot evita mânia celor care nu au nimic. E ca și cum ar exista într-un balon de sticlă în mijlocul unui uragan. Dar chiar și cele mai rezistente baloane de sticlă se sparg în timp. În esență, nu vor rezista pentru totdeauna. E o numărătoare inversă. Și nu e în favoarea lor.
De ce spun asta? Pentru că frica și disperarea nu țin cont de bani. Indiferent de numărul de paznici pe care îi pui la poartă, indiferent cât de digitalizat este sistemul tău de alarmă, nu poți descuraja un grup masiv de oameni care simt că nu au nimic de pierdut. Când o persoană ajunge la limita rezistenței, când este înfometată, pe moarte și nu vede niciun viitor pentru ea sau pentru copiii ei, frica de lege sau de închisoare nu mai contează. O fervoare o orbește, condusă nu de logică, ci de instinctul biologic de supraviețuire. Iar acest impuls biologic provine de la milioane de suflete pierdute care vor învinge orice forță, fizică, digitală sau de orice fel, care le stă în cale.
E ca o bombă în subsol. Acum, o ții sub control, îi acorzi atenție. Dar nu poți să-i acorzi atenție la nesfârșit. Într-o zi, mecanismul cedează, se supraîncălzește și explodează. Și, când explodează, totul se duce de râpă, nu doar subsolul. Castelul dispare, comoara, liniștea. Istoria s-a repetat de nenumărate ori în fața noastră. Cine crede că este în siguranță în compartimentul său, se trezește într-o noapte și descoperă că acest compartiment a fost răsturnat cu susul în jos.
Cei bogați nu recunosc că măsurile lor de protecție nu sunt altceva decât o amânare elaborată. În schimb, cei bogați sunt orbiți de averea lor. Ei cred că pot gestiona situația. Cred că pot plăti pe câțiva pentru a fi complici și nepăsători, ignorându-i pe ceilalți. Cu toate acestea, acești oameni bogați trăiesc în aceeași lume ca toți ceilalți. Poluarea umple aerul. Epidemiile umplu străzile. Încălzirea globală și alte fenomene au schimbat și ele lumea, pentru că nu se opresc la porțile suburbiilor lor elegante și sigure. O planetă bolnavă, plină de miliarde de oameni flămânzi și săraci, îi umple de un sentiment de greață, anxietate și, în cele din urmă, de stare de rău.
Pentru a scăpa de acest dezastru inevitabil, pentru a se elibera de această goană nebună în care plătesc sume exorbitante pentru a trăi în frică, există o singură ieșire pentru cei bogați, una de bun simț: să-și folosească puterea și averea nu pentru a se proteja de restul lumii, ci pentru a crea una nouă. O lume în care toată lumea este bogată și nimeni nu este sărac. Aceasta este singura soluție pentru a dezamorsa bomba.
Nu este vorba despre bine. Este vorba despre cel mai isteț om de afaceri. Îți asiguri siguranța supremă garantând succesul tuturor celorlalți. Pentru că oamenii de succes nu ucid. Ei creează, cumpără, plătesc taxe, inovează, protejează status quo-ul care i-a făcut să aibă succes în primul rând. Dar sărăcia este costisitoare, tumultuoasă și mortală. Succesul universal este ieftin pe termen lung, stabil și incredibil de profitabil.
Cum se realizează această tranziție, odată ce a fost stabilită? Prin restructurarea rapidă a regulilor de bază. Trebuie să ne asigurăm că nu există legi care să permită furtul legalizat prin evaziune fiscală și diferențe salariale. Suma uriașă de bani care zace nefolosită trebuie returnată și utilizată pentru a finanța nevoile fundamentale ale fiecărui individ.
Asta înseamnă că toate instituțiile de învățământ, de la grădiniță până la facultate, sunt gratuite pentru toată lumea. Asta înseamnă asistență medicală universală de calitate, ca să nu mai moară oamenii săraci. Asta înseamnă locuințe bune și un salariu care să-ți permită să trăiești ca un om, nu ca o mașinărie. Dacă miliardarii ar investi o parte din banii lor în aceste trei probleme vitale ale lumii, în loc să-și cumpere avioane private, problema anarhiei s-ar rezolva imediat.
Când toată lumea este înstărită, lupta se potolește. Nu mai este nevoie să fii supărat, nu mai există teama de a fi distrus. Oamenii bogați ar putea în sfârșit să se bucure de banii lor fără să se simtă prost și fără să se teamă. Oamenii bogați ar putea merge pe stradă ca toată lumea, în loc să se simtă ca niște oameni reperați. Și acesta este cel mai mare beneficiu pe care îl pot primi: liniște absolută și siguranța că bunurile lor vor fi moștenite ca o comoară.
Prin urmare, problema este legată de alternativa existentă: să continuăm să trăim în această lume terifiantă, păguboasă și costisitoare, până când balonul se va sparge în cele din urmă, sau să devenim eroi ai propriei supraviețuiri și să creăm o realitate în care sărăcia nu mai există? Soluția este la îndemână, este ușoară, este necesară și este timpul să nu mai amânăm inevitabilul.
Autor: Claudiu Neacșu
